sâmbătă, 19 februarie 2022

a iubi

 .

A iubi înseamnă a vrea pentru celălat bucurii, mai mici sau mai mari, și desigur a te strădui să nu-i provoci neplăceri și disconforturi.

Și mai înseamnă a te sacrifica, mai puțin sau mai mult, ca să-i aduci acele bucurii. Dragostea îți aduce puterea pentru aceste sacrificii. Nici nu le simți ca pe o corvoadă; sunt mai degrabă o ofrandă pe altarul fericirii în doi. Îți sacrifici propriul confort, sau timp, sau bani sau orice altceva. Și este o mare plăcere pentru tine să o faci pentru cel pe care-l iubești. Iubirea cea mare este atunci când poți, și vrei, să mergi până la a-ți nega propria identitate pentru celălalt.

Cu o minimă inteligență sentimentală vei ști care sunt bucuriile celuilalt. Nu trebuie să ți le spună, tu le simți. La fel cu lucrurile care îl supără.


Când ai renunțat să-i mai aduci bucurii celuilalt și când nu mai ești dispus la niciun fel de sacrificiu personal, dragostea se termină. Și să te ferească Sfântul de analfabetul sentimental.

Iubirea mai înseamnă și să ai o corectă reprezentare a sacrificiilor pe care le face celălalt, să le înțelegi și să le respecți; eventual plătind cu aceeași monedă.

joi, 10 februarie 2022

Baba de la metrou

 .

Poveste de la metrou


O bătrână ajunge acasă gâfâind agitată și scuturându-se de zăpada viscolită, înghețată pe tivurile hainei ei groase de iarnă, cu glugă, începe a povesti pe nerăsuflate:

- Să vezi ce am pățit... Am ațipit în metrou. Când mă trezesc, simt rece la cap. Pun mâna și-mi dau seama că nu mai aveam căciula. Mâ uit împrejur, căciula nicăieri! Când ridic ochii, un individ, cu căciula mea pe cap, stătea să coboare la Sudului, unde trebuia să cobor și eu. Îmi zic, în sinea mea, îl prelucrez pe peron, după ce coborâm.

- Draga mea..., încearcă s-o întrerupă moșul.

- Stai să-ți zic! Se deschid ușile... coboară lumea, el nu coboară. Urcă mai mulți călător și el tot nu iese. Atunci, știi ce am făcut? I-am luat căciula din cap și i-am dat un brânci, de aproape a căzut pe spate!

- Tu femeie...

- Lasă-mă să-ți spun! S-au închis ușile și l-am văzut pe hoț cum s-a repezit și și-a sprijinit nasul în geam; nu-i venea să creadă că l-am prins! Ce credea, că-s mai proastă ca el?

- Dragă, liniștește-te. Căciula ta este în glugă!


Povestea, probabil apocrifă, este de pe vremea când metroul abia fusese dat în folosință și eu am aflat-o, cam tot pe atunci, de la un coleg de facultate, bucureștean.

Cel mai mult m-a distrat concluzia trasă de colegul meu:

”Spune tu! Om pașnic și cinstit și te fură o babă în metrou!”


PS Colegul de la care am aflat întâmplarea este Andrei Iftimovici, fiul dramaturgului dr. Radu Iftimovici.

Povești de la penitenciar

 .

Ați observat că filmele care poartă inscripția ”inspirat din realitate” au o desfășurare epică ce nu poate fi confundată cu poveștile ivite în mintea scenariștilor? De obicei se pune la sfârșit, dar te uiți la film și-ți spui ”ăsta e inspirat din realitate... nu se poate altminteri!”

Sintagma ”Realitatea bate filmul” este un clișeu demonetizat, dar vai Doamne, cât adevăr ascunde. Niciun scenarist, niciodată, n-o să fie în stare să ”ivească” întâmplări cu parfum de realitate.


Povești de la penitenciar (de pe vremea de tristă amintire)

Un individ glumeț, vine acasă în ziua de salariul. Cum intră pe ușă, nevastă-sa îi zice: ”Dă-mi pantalonii să-i bag la spălat”. Omul se execută uitând de banii din buzunarul de la spate. 

Numai ce pornește mașina, de n-apucă să-nvârtă de două ori, și-și aduce aminte. O oprește repede și scoate teancul de sute ude. Ce să facă? Se gândește să pună bancnotele la uscat pe sfoara din bucătărie. Abia de pune două sute și țârâie soneria. Deschide. Era vecinul de deasupra, îi trebuia un patent.

Îl vede pe omul nostru cu teancul de sute ude și se uită nedumerit.

”Hai înâuntru, zice cu voce joasă, conspirativă.”

”Dar ce faci, vecine?” întreabă cel de deasupra.

”Păi ce să-ți spun...?! Acuma că ai venit, îți zic... da să nu mai spui la nimeni, te rog!! Am o mașină de făcut bani și tocmai am scos o tură, și-i pun la uscat.”

Ia vecinul patentul și pleacă.

Nu trece nici o jumătate de oră și la ușa glumețului sună miliția. ”Ce faceți aici?!” Individul povestește cum a venit acasă și, din greșeală, nevastă-sa i-a băgat pantalonii la spălat cu salariul în buzunar. Milițienii, băieți isteți, înțeleg situația și-l întreabă:

”Dar cine crezi că te-o fi dat în gât?”

”Păi... a fost vecinul de la trei, să ceară un patent.”

Și se duc milițienii la vecinul de deasupra și... îl găsesc cu cazanul de fiert țuică pe aragaz!

Pe vremea aceea era caz penal.


Altă poveste

Un soț cu minte bolnavă, orbit de gelozie, se gândește să o testeze pe nevastă-sa. Într-o zi când soția plecase la cumpărături, ia un ștreang și-l leagă de lustra din camera mare. Sfoara era suficient de lungă încât el să poată sta în picioare cu ștreangul în jurul gâtului. Împrăștie pe jos câteva bancnote de-o sută, răstoarnă un scaun în fața picioarelor, bagă gâtul în ștreang și o așteaptă de nevastă-sa.

Ați înțeles ce era în mintea lui?

Nu? Vă spun eu.

Voia să vadă la ce se repede nevastă-sa când vine, la el să-l scoată din strânsoare, sau la bani.

Vine amărâta acasă, intră în cameră și când vede scena țipă îngrozită - nu se repede nici la bărbat, nici la bani ci fuge panicată să bată la vecini. Ciocăne la ușa din dreapta - unde stătea o bătrână care se mișca mai greu  ciocăne în stânga, apoi fuge la etajul următor să bată disperată la alte uși.

Bătrâna de lângă, speriată de gălăgie și de bătaia puternică, deschide și nu vede pe nimeni; doar ușa vecinului larg deschisă... Intră în cameră și-l vede pe ăsta în ștreang, cu limba scoasă. Ce să facă?! Se apucă așa într-o doară să adune banii de pe jos.

Dintr-o dată-l aude pe spânzurat: ”Ce faci babo, nu ți-e rușine să furi banii?!” 

Și ce credeți? face atac de cord și... moare pe loc!

Omor prin imprudență.

 

Nr. Crt. Denumire Caracteristici Cum îl vede elevul
1 Autoritarul Severitate Deși nu se omoară cu explicațiile și uneori este absurd în notarea sau aprecierea elevului, uneori chiar nedrept, severitatea lui dă rezultate.
Rigoare Dă tone de teme.
Inflexibilitate Are olimpici și dacă ”faci cu el” îți este garantat succesul la examene.
2 Profesionistul Foarte bun specialist în domeniul său Este foarte bun specialist, chiar dacă nu știe să explice prea bine. Predă la un nivel înalt. La materia lui, îi ”bagă în buzunar” pe toți. Colegii de catedră, atunci când nu știu ceva, se duc la el să-l întrebe.
3 Pedagogul Excelent pedagog Chiar dacă nivelul nu este prea înalt, predă extraordinar de bine și știe perfect cum să te ajute să-ți dozezi efortul pentru a-ți însuși materia. Dă teme puține dar foarte bine alese.
4 Democratul Prietenos Este foarte apropiat de elevi îi înțelege, îi respectă și îi încurajează. Este indulgent și iartă ușor. Materia lui nu-ți este povară. Pentru el respectul, comportamentul uman și caracterul sunt mai imporatnte decât orice rezultate academice.
Empatic
5 Corectul Corectitudine Te apreciază exact. Nu are simpatii sau antipatii iar nota pe care o dă colegului tău este chiar nota pe care ai da-o și tu.
6 Simpaticul Carismatic Nu excelează la ceva anume, dar te simți bine în preajma lui. Îți place să-l privești și să-l asculți. Îl iubești ca om.