.
Ascult, dimineața în mașină, ”Colțul copiilor”. Este o emisiune radiofonică nostimă, pe care o voce o introduce în forma ”Părinții sunt pedepsiți să stea la... colțul copiilor!”, în care o doamnă reporter stă de vorbă cu copii de grădiniță, punându-le întrebări de ”oameni mari”. Răspunsurile sunt de multe ori surprinzătoare.
Astăzi îl întreba pe un puști firoscos, după voce să fi avut vreo 6-7 ani, ce crede despre roboți și despre inteligența artificială, mai precis:
- Măi Daniel, tu crezi că roboții vor ajunge să fie mai inteligenți decât oamenii?
Răspunsul lui Daniel - sau poate că îl chema altfel, nu mi-amintesc - a fost:
- Nu... eu cred că roboții nu vor fi niciodată mai deștepți decât oamenii.
- Dar de ce spui tu asta, măi Daniel?
- Pentru că acuma roboții nu sunt mai inteligenți decât oamenii și cât timp vor învăța ca să ne ajungă, între timp, oamenii au mai învățat câte ceva și atunci tot oamenii vor fi mai deștepți!”
Dincolo de amuzament, mi se pare fascinant cum asemena raționamente se dezvoltă în minți atât de fragede. Lumea merge înainte, în ciuda paradoxului lui Zenon sau al altor (atât de multe) paradoxuri.
*Paradoxul "Ahile și broasca țestoasă" este unul dintre cele mai cunoscute paradoxuri formulate de filosoful grec Zenon din Elea** pentru a evidenția dificultățile înțelegerii mișcării în contextul unui continuum infinit.
Iată cum este prezentat paradoxul:
- Ne imaginăm o cursă între Ahile, un atlet foarte rapid, și o broască țestoasă mai lentă.
- Pentru a face cursa mai echitabilă, i se acordă broaștei un avans, adică un anumit număr de metri începând din punctul de start.
- Zenon argumenta că, deși Ahile este mult mai rapid decât broasca, va fi mereu depășit de aceasta în încercarea de a o ajunge, deoarece, în timp ce Ahile ajunge la locul unde a fost broasca la începutul cursei, broasca a avansat puțin. Așa că, în timp ce Achile ajunge la noua poziție a broaștei, aceasta a avansat din nou, și așa mai departe.
Concluzia paradoxului este că, conform acestei logici, Ahile nu ar trebui să poată niciodată să o ajungă pe broască și, în consecință, să o depășească, deoarece întotdeauna există un segment de distanță pe care trebuie să-l traverseze, iar în timpul acestui proces, broasca se deplasează și ea.
** Zenon din Elea a fost un filosof grec pre-socratic care a trăit în secolul V î.Hr. și care a fost asociat școlii eleate de filozofie. Se crede că s-a născut în Elea, o colonie greacă situată în sudul Italiei de azi. Despre viața personală a lui Zenon știm relativ puțin, iar multe informații despre el au ajuns până la noi prin intermediul altor filozofi și istorici antici, precum Aristotel și Platon.
Zenon este cunoscut pentru influența semnificativă asupra gândirii filozofice din antichitate, în special pentru paradoxurile pe care le-a formulat, precum cele legate de mișcare și infinit, de exemplu "Achile și broasca țestoasă". Principala sa preocupare filozofică a fost de a argumenta împotriva ideii de pluralitate și a susținut că realitatea este unitară.
Un alt aspect notabil al gândirii lui Zenon este contribuția la dezvoltarea dialecticii. El a folosit paradoxuri pentru a arăta că anumite concepte, cum ar fi mișcarea și pluralitatea, duc la contradicții logice și, prin urmare, trebuie reevaluate.
Desi ideile lui Zenon au fost criticate și combătute de alți filozofi antici, cum ar fi Aristotel, ele au avut un impact semnificativ asupra dezvoltării filozofiei și au contribuit la formarea gândirii filozofice ulterioare.
