Creierul adolescentului

 .

Tocmai am terminat de citit cartea ”Creierul adolescentului” și mi-am spus că neapărat trebuie să v-o recomand și dumneavoastră.

Cartea este scrisă de o mamă de adolescenți - a început să o scrie pe când cei doi fii ai săi erau unul în clasa a X-a și unul în clasa a VIII-a - specialistă în neuroștiințe, mai ales în studiul dezvoltării creierului copilului.

În afară de faptul că este plină de sfaturi pentru părinți - și deci nouă ne poate fi utilă pentru temele de lectorat cu părinții - cartea îți oferă o mulțime de surprize legate de explicarea comportamentului tinerilor, uimiri de care chiar nu credeam că aș putea să am parte după vreo 30 de ani de învâțământ și o mulțime de cursuri cvasi-inutile de psiho-pedagogie.

Am aflat cât de important este rolul substanței albe în funcționarea creierului - zonele de creier complet mielinizate au o viteză de procesare de zeci de ori mai mare față de rețelele neuronale compuse din neuroni ne-mielinizați sau prea puțin mielinizate, asta pentru că mielina favorizează nu doar creșterea vitezei de transmitere a impulsului nervos de-a lungul axonului ci și curățarea sinapselor de neurotransmițători imediat după ”descărcarea” neuronală. Acest fapt poate părea tehnic și neinteresant, dar procesul de mielinizare se continuă până pe la vârsta de 30 de ani - sau peste - începe din spatele creierului și continuă treptat spre lobii frontali, care sunt ultimii care se maturizează. Or lobii frontali sunt sediul ”înțelepciunii” noastre. Prin urmare creierul adolescentului poate fi la fel de performant ca al unui adult când este vorba de inteligență și abstractizare dar stă foarte prost când este vorba de a lua decizii corecte. Acesta este motivul pentru care de multe ori copiii noștri - foarte inteligenți și maturi în aparență - ne uimesc prin comportamentul lor complet iresponsabil și irațional.

Poți afla din carte și cât de puternică este neuro-plasticitatea creierului adolescentului - foarte mult discutată în ultima vreme - și care este rolul acesteia în învățare și mai apoi cât de important este acest fapt atunci când e vorba de ”scrierea” sau ”imprimarea” pe scoarță nu doar a învățăturilor utile, cât mai ales a obiceiurilor rele și nocive, cum ar fi fumatul, consumul de alcool sau droguri, consumul de multimedia, etc.

Creierul adolescentului trăiește o ”vârstă de aur” pentru învățare și acest fapt, extraordinar de util când e vorba de educație, devine îngrozitor când ne gândim că și comportamentele indezirabile se scriu pe scoarța la fel de intens și ne marchează pe toată viața.

Aflăm despre rolul melatoninei în declanșarea și menținerea somnului. La adolescenți melatonina se secretă seara cu două ore mai târziu decât la adulți și apoi se elimină din creier, spre dimineață, mult mai încet decât la adulți. Asta explică de ce tânărul ”nu are somn” seara, când adultului ”îi cad ochii în gură” și de ce nu se poate trezi dimineața, când părinții sunt deja activi. Pe deasupra secreția de melatonină este zădărnicită suplimentar de expunerea la lumina emisă de ecranele LCD ale telefoanelor, televizoarelor sau monitoarelor de calculator. Asta înseamnă că tânărul care nu vrea să se trezească dimineața nu este ”un leneș” ci că organismul lui așa îi cere. Un experiment făcut la câteva unități școlare din Statele Unite a arătat că decalarea orelor de începere a cursurilor - de la ora 7.30 la ora 8.40 - a dus la o creștere a performanței elevilor, reflectată în note.

Aș sugera că sunt cazuri în care elevii preferă Unirea în locul Papiului și pentru că orele încep cu 30 de minute mai târziu.

Și așa mai departe. Sper că nu v-am obosit și v-am trezit interesul prin cele câteva idei - probabil nici măcar cele mai importante.