luni, 11 aprilie 2011

Şoferul meu

.
Se povesteşte că Einstein, imediat după ce a ajuns in Statele Unite, dar înainte de a fi foarte cunoscut, a început o serie de conferinţe itinerante, pe teritoriul SUA. Singurul companion în aceste deplasări era şoferul său, care obişnuia să asiste, în sală, când maestrul îşi expunea teoriile. Către sfârşitul seriei de conferinţe, şoferul îi spune cu umor:
-Maestre, de atâtea ori am auzit teoriile dumneavostră, că aş putea să ţin şi eu această conferinţă!
Nu mai puţin lipsit de umor, Einstein îi replică:
-Foarte bine, la universitatea următoare ţine tu speech-ul!
Zis şi făcut! Einstein ia chipiul de şofer şi se aşează pe unul din scaunele din fundul sălii, iar şoferul urcă la tribună şi ţine o prezentare absolut impecabilă. După conferinţă urmează, bineînţeles, întrebările din sală. Cineva ridică mâna, i se dă cuvântul şi pune o întrebare foarte complicată şi avizată care arăta nu numai că a urmărit dar că a şi înţeles absolut totul. Şoferul, foarte departe de toate teoriile, dar stăpân pe sine, fără să se piardă cu firea, se scarpină în cap şi răspunde:
-Stimate domn, răspunsul la întrebarea dumneavoastră este atât de simplu, încât am să-l chem pe şoferul meu să vă răspundă!
.

Niciun comentariu: