Viziunea lui George Carlin despre BATRANETE

.

LINISTIT


Constientizati ca singura data in viata cand ne place sa "imbatranim" este in copilarie? La mai putin de 10 ani, suntem asa de incantati de asta, incat gandim si in fractiuni de an.
"Cati ani ai?" "Am patru ani si jumatate!" Nu vei spune niciodata ca ai 36 ani ...si jumatate. Da, dar ai patru ani si jumatate... Asta e diferenta!
Ai ajuns adolescent, acum nu te mai pot opri. Sari de bunavoie la numarul urmator sau chiar putin mai departe.
"Cati ani ai?" "O sa am 16!" Poate ca ai 13, dar vei avea 16! Si vine si cea mai grozava zi din viata ta.... ai 18. Chiar si cuvintele suna ca o ceremonie: ai devenit major, ai 18 ani! YESSSS!!!
Apoi, faci 30. Oooohh, ce se intampla aici? Parca ai fi lapte batut! Ala "se face" si e numai bun de aruncat, nu mai e amuzant, te-ai acrit. Ce nu e in regula? Ce s-a schimbat?
Ai DEVENIT major, FACI 30, MERGI PE 40. Whoa! Pune frana, o iei razna. Pana sa bagi de seama, AJUNGI de 50 si toate visele s-au spulberat.
Dar, asteapta!!! IMPLINESTI 60. Nici tu nu credeai ca vei face si asta!
Deci: DEVII major, FACI 30, MERGI pe 40, AJUNGI de 50 si IMPLINESTI 60.
Asa viteza ai luat, incat ATINGI 70. Dupa asta este "de pe o zi pe alta": astepti "SA O DUCI PANA MIERCURI".
In varsta de 80 ani, fiecare zi e un ciclu complet: O TII pana la pranz, AI PRINS si 4:30; AI AJUNS si seara asta. Si nu se opreste aici !
In anii 90, o iei usurel inapoi: "Abia am avut 92"
Apoi se intampla cel mai straniu lucru: dupa 100, devii iar copil "Am 100 si .....jumatate! "
Va urez tuturor sa prindeti 100 si jumatate cu sanatate!
CUM SA RAMAI TANAR
1. Ignorati numerele ne-esentiale. Inclusiv varsta, greutatea si inaltimea. Lasati doctorii sa-si faca griji in legatura cu astea.
De asta ii platim.
2. Inconjurati- va de prieteni veseli. Aia mohorati va deprima.
3. Invatati. Studiati computerul, mestesugurile, gradinaritul, orice. Nu lasati creierul sa leneveasca. "O minte inceata este atelierul diavolului." Si numele diavolului este Alzheimer.
4. Savurati lucrurile simple.
5. Radeti des, mult si din toata inima. Radeti pana nu mai puteti si va trebuie aer.
6. Mai apar si lacrimi. Indurati, suferiti si treceti mai departe. Singura persoana care va insoteste toata viata, suntem NOI INSINE. Fiti "VII", cat sunteti in viata.
7. Inconjurati- va cu dragoste, indiferent ca asta inseamna familia, animalutele dragi, muzica, plante, hobbi-uri, ce-o fi. Casa voastra este refugiul vostru.
8. Pretuiti-va sanatatea. Daca este buna, pastrati-o. Daca mai are "hibe", reparati-o. Daca nu tine de voi "reparatia", cautati sprijin.
9. Nu va cautati vina. Faceti vizita la mall, in alt judet, in alta tara , dar NU unde este vina.
10. Spuneti-le oamenilor pe care ii iubiti, ca ii iubiti, cu orice ocazie.
SI NU UITATI NICIODATA:
Viata nu se masoara cu numarul de respiratii pe care le aveti, ci in momente care iti taie rasuflarea.
Si daca nu trimiteti acest mesaj catre 8 persoane, cui o sa-i pese? Dar impartasiti cu cineva ce va place. Cu totii avem nevoie sa ne traim viata din plin !
Sa va fie ziua minunata !

 

Cum gandesc copiii...

.

Intr-un studiu sau pus niste intrebari unor copii. Iar ei au dat raspuns.....

De ce circula singele in corp?
Sangele umbla prin corp, ca sa ii prinda pe microbi si sa ii inece.(6 ani).

         La ce folosesc sprancenele?
         Sprancenele folosesc ca sa tina fruntea sus, sa nu-i vina fruntea pe ochi. (6 ani)

         De ce ne spalam cu sapun?
         Noi ne spalam, ca sa dam sapun in ochi la microbi. (5 ani)

         Ce sunt amprentele?
         Amprentele e cand punem mana pe o clanta si raman degetele acolo si le gaseste politia. (8 ani)

         Ce este sufletul?
         Suflet e cand iti pune mama prajituri pe farfurie si ii lasi prajituri si lu ala mic. (8 ani)

         Sufletul are o forma de inima. (8 ani)

         Ce este tristetea?
         Tristete inseamna cand un om vine la altul si bea mult. (7 ani)

         De ce sa pun potcoave la cai?
         La cal se pune potcoave, sa nu cada calul pe spate, atunci cand pune frana calul se intepeneste in potcoave. (9 ani)

         Ce inseamna cuvantul "modern"?
         Modern e cand vezi ceva frumos si e scump si n-ai bani. (7 ani)

         Cum se face parfumul?
         Parfumul se face din apa, dop si din parfum. (5 ani)

         Cum se inteleg pasarile sau animalele intre ele, daca noi, oamenii, vorbim si de multe ori nu ne
intelegem?

         Pasarile sau animalele vin unele langa altele si vorbesc in soapta si noua ne spun numai "miau". (10 ani)

         Ce este timpul?
         Timpul este o vreme care trece tot timpul. (5 ani)

         Ce sunt buruienile?
         Buruienile sunt niste plante folositoare doar lor. (12 ani)

         Ce este acela un secret?
         Secretul este atunci cand nu trebuie sa stie militia. (6 ani)

         Ce este zambetul?
         A zambi inseamna sa razi parca in gandul tau. (8 ani)

         A zambi este cand niste oameni rad cu gura inchisa, ca sa nu deranjeze oamenii de la bloc. (7 ani)

         La ce foloseste steagul?
         Steagul foloseste, ca atunci cand veneau turcii peste noi, ei nu stiau pe ce tara veneau si atunci noi le aratam steagul si dupa aia ei stiau.

         Ce este acela un minister?
         Minister inseamna, ca sa te duci acolo sa te razbuni. (9 ani)

         Minister este o incapere mare unde se aduna toti ministrii ca sa faca sedinte pentru a imbunatati cartierul lor. (9 ani)

         Ce este igiena?
         Igiena este cand vin neamurile si vad ce curat e in casa. (7 ani)

         Din ce se face sapunul?
         Sapunul se face din mai multi clabuci, la un loc. (6 ani)

         De ce isi fac oamenii cadouri?
         Oamenii isi fac cadouri, ca sa nu fie nesimtiti. (7 ani)

         De ce da dirijorul din maini, cu un bat, cand dirijeaza?
         Dirijorul da din maini, ca sa arate ducerea sunetului. (11 ani)

         Dirijorul are un bat in mana, ca e urat sa arate cu degetul, la ala care canta cu contrabasul ca sa vada cum merge simfonia. (10 ani)

         De ce gaina nu zboara pe sus, ca celelalte pasari?
         Gaina nu zboara pe sus ca celelalte pasari, pentru ca-i e frica sa nu scape oul, cand ii vine sa-l faca. (10 ani)

Pruteanu - "Doar o vorba sa-ti mai spun"

(54-25.IV.1997) JUMĂTĂŢI (Herodot şi Guizot) 
   
          Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor, bună seara. Aş vrea să aduc în discuţie, în minutele care urmează, două vorbe spuse mereu doar pe jumătate. Nu mă refer la vocabule propriu-zise, reduse de un anume uz la 50%, de genul: juma-juma, proful, diriga etc., deşi ar merita şi acestea un comentariu, dar îl las pe altădată. E vorba de gînduri mai complexe, din care, printr-o rea obişnuinţă, se spune doar o bucată. 
          Dacă bănuiţi că am în vedere dictoane din acelea din care se rostesc îndeobşte doar primele cuvinte (cum ar fi Sic transit... – pentru Sic transit gloria mundi, aşa trece gloria omenească; sau Cine sapă groapa altuia..., restul înţelegîndu-se de la sine) –  ei bine, tot n-aţi ghicit. E în chestie ceva mai complex, cu bătaie mai lungă. 
          S-o iau pe îndelete. Cred că ştiţi, nu se poate să nu ştiţi – încă din şcoală trebuie să-l fi auzit – un citat celebru din Istoriile lui Herodot, în legătură cu strămoşii noştri traci şi ramura lor geto-dacii. Vi-l reproduc încă o dată. Iată ce spune Herodot în Cartea a IV-a a istoriilor sale, în paragraful 93 (citez după ediţia de la Ed. Ştiinţifică, din 1961, traducerea fiind a Feliciei Vanţ Ştef): 
          "Geţii (cărora romanii le vor spune daci) sunt cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci". 
          Urmînd o sugestie a lui Adrian Marino, să mergem însă mai departe. Ajungem la Cartea a V-a. Ce zice Herodot acolo? La început, tot lucruri bune şi plăcute; citez din paragraful 3: 
          "După indieni, neamul tracilor este cel mai mare; dacă ar avea o singură conducere şi ar fi uniţi în cuget, ei ar fi, după părerea mea, de neînfrînt". 
          Aici, însă, se termină jumătăţile care se citează de regulă spre a ne auto-flata. Să citim ce scrie istoricul de acum 2500 de ani mai jos: 
          "Dar unirea lor e cu neputinţă şi nu-i chip să se înfăptuiască, de aceea sunt ei slabi". 
          Simţiţi cum bate pîrdalnicul de Herodot, din secolul 5 î.Cr., pînă în ziua de azi? Şi staţi, că n-aţi auzit încă toată cealaltă "jumătate". În paragraful 6 al Cărţii a V-a, zice aşa, pardon: 
          "La ei, la traci, trîndăvia este un lucru foarte ales, în vreme ce munca cîmpului e îndeletnicirea cea mai umilitoare; a trăi de pe urma jafului este pentru ei cel mai frumos fel de viaţă". 
          Nu prea ne mai place, aşa e? Şi dacă mai citim, tot în paragraful 6 din Cartea a V-a, că 
          "La traci există următoarea rînduială: îşi vînd copiii pentru a fi duşi peste hotare", 
chiar că, din lăudător al străbunilor, Herodot devine parcă primul "denigrator" (în slujba cine-ştie-căror agenturi) al neamului nostru şi al tranziţiei noastre dinspre of spre aoleu.
          Eu n-am timp să comentez, ci doar v-am supus judecăţii ambele jumătăţi ale observaţiilor sale nepărtinitoare. 

          Să trec la cealaltă vorbă, care se spune şi ea de obicei trunchiată stupid. Nu e chiar fără legătură cu cea dinainte, deşi le despart zeci de secole. Mai ales după 1989, s-a putut auzi, în varii împrejurări, ideea că în societăţi ca a noastră, care au suferit un brusc proces de liberalizare, ar funcţiona o obsesie colectivă, ca un comandament unic, faimosul îndemn al omului de stat francez din veacul trecut, François Guizot: “Enrichissez-vous!” Îmbogăţiţi-vă! 
          DAR e un fals! E doar o jumătate! Ministrul lui Ludovic Filip n-a dat acest sfat cu alură sălbatică: faceţi orice, nu ţineţi seama de nimic, călcaţi pe principii sau pe cadavre ca să puteţi dormi pe o saltea de bani! Nu! Nici vorbă! E absurd: Guizot, care era şi un fervent credincios protestant, deci avînd cultul străduinţei în suflet şi frică de Dumnezeu, nici n-ar fi putut propovădui aşa o grosolănie. Spusa sa întreagă, pe care vulgarizatorii ne-au transmis-o ciuntită, este: 
          “Enrichissez-vous par l'épargne et le travail!”,
adică “Îmbogăţiţi-vă prin buna chivernisire a banilor şi prin muncă!” E cu totul altceva. 
          Împrejurările de atunci seamănă întrucîtva cu cele de acum: în 1843, cînd a spus Guizot aceste vorbe, în Franţa se punea problema ca populaţia să înceapă a-şi folosi drepturile politice şi sociale cucerite prin Revoluţie, pentru a o duce mai bine. Dar e incorect să i se atribuie înţeleptului demnitar şi istoric premisele capitalismului de junglă sau maidan care se practică masiv la noi. 

          Vă salut cu cea mai tracică solemnitate.

George PRUTEANU